BCTL eziste ezerse tuir mandatu fundamentál ba bein-estar país nian

6 months ago 6

EKONOMIA, POLÍTIKA

BCTL eziste ezerse tuir mandatu fundamentál ba bein-estar país nian

Governadór BCTL, Hélder Lopes. Imajen Tatoli/Francisco Sony

DILI, 14 Setembru 2025 (TATOLI)—Governadór Banku Sentrál Timor-Leste (BCTL), Hélder Lopes, informa ezisténsia BCTL ba da-14 durante ne’e ezerse mandatu fundamentál ba bein-estár nasaun nian.

Notísia Relevante: BCTL kontinua apoiu Governu nia vizaun ba diversifikasaun ekonómika país nian

“Mandatu ne’e fó fiar mai ami atu ezerse polítika monetária hodi asegura estabilidade presu nary salvaguarda estabilidade finanseira, promove sistema pagamentu ne’ebé efisiente nary inkluzivu, lisensa nary superviziona instituisaun finanseira, jere fundu soberanu hodi garante sustentabilidade finanseira ba gerasaun ohin nary futuru nian,” Hélder Lopes hateten ba jornalista sira iha salaun Multiusos GMN, Bebora, sábadu (13 Setembru 2025).

Nia subliña, mandatu ida-ne’e la ezerse ho izoladu maibe aliña ho aspirasaun Governu nian atu promove dezenvolvimentu sósiu-ekonómiku ne’ebé sustentavél, reforsa reziliénsia ekonomia nary espande oportunidade ba timoroan hotu-hotu, enkuantu salvaguarda independénsia Banku Sentrál nian bainhira hala’o ninia responsabilidade.

Tuir nia, Governu specify meta ekonómika ne’ebé ambisiozu hodi orienta dezenvolvimentu nasionál iha tinan hirak tuir-mai hanesan kreximentu médiu anuál Produtu Internu Brutu (PIB) nian 5% iha tinan lima tuir-mai, mantein inflasaun menus husi 4% hodi salvaguarda estabilidade presu nary promove kresimentu médiu anuál 10% iha investimentu privadu.

Aleinde-ne’e, prevee mós aumentu reseita interna/PIB 15% to’o 2028 hodi redús dependénsia ba Fundu Petrolíferu. Governu mós kompromete atu kria oportunidade serbisu barak liután hodi absorve forsa traballu ne’ebé aumenta nafatin hodi garante katak sidadaun hotu-hotu sente benefísiu husi dezenvolvimentu.

Nia esplika, durante eziste Konsellu Administrasaun Banku Sentrál nian mós specify hamutuk objetivu estratéjiku lubuk ida husi 2023-2029 hodi reforsa sistema finanseiru Timor-Leste.

“Objetivu hirak ne’e mak sei orienta esforsu institusionál nian hodi promove estabilidade nary kresimentu ekonómiku hodi hatan ba ezijénsia nasionál nary internasionál,” nia dehan.

Nia esklarese, atu alkansa objetivu hirak-ne’e nary mandatu institusionál, BCTL foku sira-nia asaun iha prioriedades estratéjika hitu mak ida, mellora polítika monetária nary mantein estabilidade presu hodi kontrola inflasaun nary apoiu kresimentu ekonómiku ida-ne’ebé sustentavél.

Rua, superviziona nary espande setór bankáriu hodi salvaguarda sistema finanseiru ida-ne’ebé sólidu, mellora asesu ba krédiu nary reforsa rásiu emprestimu/depozitu (LDR).

Tolu, promove inkluzaun finanseira fornese asesu ba servisu finanseiru ba populasaun barak liután nary impulsiona solusaun finanseira dijitál.

Haat, fortalese sistema pagamentu nasionál liuhusi promosaun tranzasaun dijitál ka la’os ho osan fíziku nary integra ba sistema pagamentu rejionál nary introdusaun Sistema Pagamentu Instantáneo.

Lima, jere nary aumenta rezerva finanseira estratéjika hodi prezerva Fundu Petrolíferu liu billaun $10 nary optimiza investimentu hodi hetan retornu ne’ebé a’as. Neen, investe nary dezenvolve iha kapital umanu hodi promove eselénsia nary profesionalizmu nary dezempeñu Banku Sentrál nian.

Ikus-liu BCTL mós moderniza infraestrutura institusionál liuhusi harii edifísiu foun Banku Sentrál nian atu hatan ba ezijénsia nary sistema finanseiru Timor-Leste iha futuru.

“Iha tinan ida ikus nia-laran, ami foti pasu desizivu hodi tradús mandatu ne’e ba asaun liuhusi prioridade estratéjika nary inisiativa konkreta ne’ebé apoiu diretamente ba objetivu ekonómiku Governu-nian nary nia vizaun ba dezenvolvimentu ba tinan barak,” Helder dehan.

Jornalista : Arminda Fonseca

Editór        : Cancio Ximenes

Read Entire Article









close
Banner iklan disini